Gen. col. Iulian Vlad a condus Departamentul Securității
Statului din 1987 până în 1989. A prins toate momentele fierbinți ale
Revoluției la comanda uneia din cele mai temute instituții din România.
Care dacă rămânea de partea lui Nicolae Ceaușescu putea să facă zeci de
mii de morți în rândul civililor care împânzerau străzile Bucureștiului
și orașele României. Vă prezentăm fragmente din singura mărturie publică
a gen. Iulian Vlad, făcută în 1992.
Dezvăluirile generalului Iulian Vlad, făcute în 1992
Cum
a „văzut” și a acționat generalul Iulian Vlad, fostul șef al
Departamentului Securității Statului și ceea ce s-a petrecut în România
în decembrie 1989. El și generalul de armată Ștefan Gușe au condus
acțiunile unităților militare începând cu ziua de 22 decembrie ’89.
Iulian Vlad are și niște observații interesante despre existența
teroriștilor.
Într-un
reportaj, difuzat chiar ieri de B1, și care conține filmări din
perioada 22-26 decembrie 1989, se aude generalul Vlad atunci când lui
Gușe i se raportează că au fost doborâte opt elicoptere de către armată,
care nu aparțineau MApN, dar care erau ale unor teroriști „din
interior” (nu trecuseră granița):
„Ale cui sunt, domnule? Ale domnului Gușe nu sunt, ai mei nu sunt, și la Interne au doar trei elicoptere”.
Armata
era controlată de Gușe, iar trupele de Securitate erau în cazărmi sau
consemnate. Iată ce avea să spună, în 1992, generalul Vlad despre
evenimentele din decembrie ’89.
Mărturiile
lui au fost făcute din arestul de la Jilava, acolo unde fusese închis
din ordinul lui Silviu Brucan, în ziua de 31 decembrie 1989.
Securitatea a primit ordin să nu tragă, încă din 17 decembrie 1989
●
Generalul Vlad: „Multe zeci de patrioți și revoluționari autentici au
fost alături de mine, am trăit împreună cele circa 30 de ore de foc, cât
am lucrat în fostul sediu al CC (din 22 decembrie de la prânz, până în
seara de 23 decembrie) și știu ce am făcut și ce ordine am dat. La fel
de bine știu comandanții marilor unități ale Ministerului de Interne,
care au primit ordinele și dispozițiile mele, precum și omologii lor de
la MApN, cu care am avut nenumărate convorbiri.
●
„Încă din 17 decembrie 1989, după teleconferința lui Ceaușescu prin
care s-a ordonat ca la Timișoara să se tragă, contrar acestui ordin și
cu riscurile grave pe care mi le-am asumat, am ordonat generalilor Emil Macri, Grigore Ghiță, precum și colonelului Traian Sima, să nu se tragă. În plus, Securității județului Timiș i-am ordonat să nu se implice în acțiunile de stradă”.
●
Gen. Iulian Vlad menționează toate Direcțiile Securității Statului și
pe comandanții lor cărora le-a ordonat să nu deschidă foc asupra
manifestanților și face precizări că „în dimineața zilei de 22
decembrie, ora 7 (n.r. - atunci Ceaușeștii încă nu fugiseră cu
elicopterul și erau încă la cârma statului), am ordonat șefului Statului
Major al Trupelor de Securitate, col. Dumitru Pavelescu, care avea
unitatea în Piața Palatului și în perimetrul fostului sediu al CC, ca în
cazul în care masele de demonstranți vor dori să intre în Piață să nu
le împiedice și să nu se tragă nici măcar un foc de avertisment”.
Ordine
similare au primit și cei de la USLA, Direcția a V-a, Inspectoratul
General de Miliție și toate unitățile de Miliție din țară, toți șefii
securităților județene. Important de menționat este faptul că ordinele
au fost transmise prin telex, iar aceste probe sunt la procurori.
Securitatea și Miliția au trecut sub comanda Armatei
Iulian
Vlad: „În seara zilei de 22 decembrie 1989, am ordonat să se transmită
tuturor unităților centrale și teritoriale ale DSS, precum și celorlalte
unități și formațiuni ale Ministerului de Interne, că, din acel moment,
intră în subordinea Armatei.
Cine a deschis focul în Piața Palatului
Generalul Vlad:
„Nu ofițerii din unitățile operative de Securitate sau militarii din trupele de Securitate sunt cei care au deschis focul în Piața Palatului în după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, că nu ei sunt cei care au atacat Televiziunea ori alte obiective strategice sau cei care trăgeau în diferite zone ale Bucureștiului, pentru a crea și întreține atmosfera de panică și groază.”
Emisia Televiziunii putea fi oprită dintr-un buton
Iulian
Vlad a vorbit o singură dată despre ceea ce s-a întâmplat în decembrie
’89, provocat fiind de niște declarații făcute de Silviu Brucan, pe
parcursul anilor 1990 și 1991. În ianuarie 1992, generalul scrie către
ziarul Adevărul un memoriu de 28 de pagini despre ce rol a jucat
Securitatea condusă de el și de ce până în 23 decembrie numărul morților
a fost mic, apoi a crescut brusc. Vlad arată că, din ordinul lui nu s-a
tras un foc în Piața Palatului, nici la mitigul din 21 decembrie, nici
atunci când oamenii au pătruns în sediul CC. Tot din ordinul lui,
unitatea de Securitate care asigura paza Televiziunii a lăsat liber
accesul demonstranților în interiorul clădirii. „Dacă se urmărea
paralizarea Televiziunii nici nu era nevoie să se pătrundă în sediul ei.
Ar fi fost suficient să se apese pe un buton și să se întrerupă orice
emisie”, scria Iulian Vlad în textul publicat de Adevărul în 1992.
Întrebări pentru Silviu Brucan, rămase fără răspuns
„De
ce nu am fost lăsat, nici eu, nici unitățile de Securitate, să
descoperim cine au fost cei care au tras începând din după-amiaza zilei
de 22 decembrie 89, adică teroriștii?”, întreabă gen. Iulian Vlad și
precizează că, în ședința Consiliului de Război și în prezența lui
Silviu Brucan, a cerut fie să fie lăsat să-și facă datoria, fie să fie
arestat pe loc.
Noii
lideri ai Puterii l-au lăsat să lucreze doar câteva zile, până pe 31
decembrie 1989. Atunci generalul a raportat ministrului Armatei, Nicolae
Militaru, că, împreună cu un colectiv operativ al Securității
București, elaborase „un plan pentru o acțiune amplă în scopul
descoperirii teroriștilor”. În după-amiaza acelei zile, gen. Iulian
Vlad, generalii Gianu Bucurescu și Aristotel Stamatoiu, precum și șeful
Direcției de contrainformații militare, Vasile Gheorghe, au fost
arestați. Din ordinul lui Silviu Brucan.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu